Zilele trecute m-am trezit cu o draguta de criza de bila, care la prima vedere era venita de nicaieri. Nu mai mananc grasimi de nush cand, iau pastile etc. Cand m-am gandit mai bine insa, mi-am dat seama de la ce era. Nu e important de la ce, important e ca organismul meu mi-a "spus" sa nu mai fac, iar eu n-am ascultat. In ultima vreme m-am imprietenit bine cu organismul meu, care, recunosc, e mult mai destept decat mine, si imi spune tot ce trebuie sa stiu, daca am bunul simt sa-l ascult. Ideea e ca m-am lasat luata de val, de niste evenimente, si am trait ca inainte, adormita, adica fara sa fiu prezenta si atenta la ce-mi spune corpul. Mi-am pierdut conexiunea cu pacea din mine, locul ala linistit unde sunt toate indrumarile si toate raspunsurile la probleme. Din proprie experienta stiu ca
e bine sa sa stau acolo si sa casc urechea la indrumari, pentru ca, daca ajung sa am probleme, e mult mai greu sa ma re-conectez la inteligenta aia, pentru simplul fapt ca imi huruie mintea prea tare, cand se apuca ea sa incerce sa rezolve problemele.
Inainte vreme as fi dat vina pe evenimentele externe, pe faptul ca mi-am facut griji pentru altcineva, etc. Acuma inteleg ca, de fapt, e 100% responsabilitatea mea sa am grija de mine. Si unde mai pui ca, de fapt, nu trebuie decat sa fiu atenta la ce-mi spune intuitia. Pe asta o are toata lumea, numai ca multi n-o baga in seama. Trebuie sa fii linistit ca sa o auzi. Sa deconectezi mintea, sa o pui pe stand-by. Mintea bruiaza intuitia, sau "vocea inimii", cum i se mai spune. Ciudat, pentru ca, din cate am citit, inima are un camp energetic mult mai larg decat mintea. Probabil ca mintea are "decibeli" mai multi.
Acum ceva vreme am facut un legamant cu mine insami, mi-am promis sa nu ma mai pierd pe mine niciodata. Adica, am promis sa ma ascult, sa incerc sa fac cat mai mult din ce simt, ce vreau, ce imi spune inima si intuitia. Facand asta am descoperit ca vocea asta interioara (nu, nu aud voci, e un alt fel de feeling cu vocea asta) nu ma impinge inspre lucruri care doar mi-ar place, ci spre lucruri care imi fac bine. Mintea si obisnuinta imi spune ca mi-ar placea sa pap un ceaun de chipsuri cu sare, plus coca-cola si tort cu frisca... si inainte de astea un sandwich cu sunca si maioneza. Aici trebuie sa fac diferenta. Faptul ca am pofta de ceva nu inseamna ca imi face si bine. Intuitia ma face sa simt ca mi-ar prinde bine niste fructe si niste sport. Si nu numai ca simt asta, dar daca sunt atenta, chestia asta care ma indruma imi si scoate in fata fructe (poate doar ca poze, sau la tv, destul cat sa imi aminteasca de ele) si imi da diferite semne ca trebuie sa fac sport (tot asa, imagini, etc...sau ma fugareste vreun caine!), dar eu daca sunt cu gandul la cartofii prajiti, nu mai vad si nu mai aud nimic altceva. Si atunci bineinteles ca, prin Legea Atractiei, se materializeaza cartofii si zic... "Ce sa fac Domne, Ispita!!!"
Fiecare om are intuitia lui, bucatica din Dzeu, ingerii pazitori, cum vrei sa-i spui... numai ca nu fiecare om crede, nu fiecare om stie sa faca liniste in el ca sa se poata conecta la minunea asta, si unii chiar daca reusesc, nu reusesc mereu. Ca mine. De aia scriu aici, ca sa va amintesc voua si sa-mi amintesc si mie!
Mie, care sunt o persoana introvertita, imi trebuie timp singura, ca sa pot sa raman conectata cu mine, sa fiu echilibrata si fiu in stare sa-mi ascult intuitia. Cand sunt in situatii cu mai multa lume in jur, agitatie, etc... atunci e un challenge pentru mine, si de obicei obosesc rau incercand sa stau pe linia de plutire. Adica, sa nu o iau razna devenind atasata de rolurile mele, sa nu-mi fac griji in legatura cu ce crede lumea despre mine, sa nu ma cert singura pentru greseli, etc - asta vreau sa spun cand zic ca e greu sa ma mentin pe linia autentica.
Persoanele extrovertite sunt mai "ele insele" atunci cand socializeaza, se incarca cu energie de la ceilalti, se simt conectate cu sinele lor adevarat in relatie cu ceilalti.
Oricum ai fi, stai atent la ce simti. Nu pastra atentia prea mult pe ce iti trece prin cap, fii atent la ce spune corpul tau. Fii prezent, fii aici si acum. Ce senzatie ai in corp intr-un anumit loc? Cand privesti o anumita imagine, lucru? Simte-ti corpul, simte energia din el, asa te conectezi cu intuitia, vocea corpului si a inimii. Mintea e facuta si ea ca sa ne foloseasca la multe, dar "motorul" fiecaruia nu e in cap. Motorul care ne-a fost dat ca sa ne ajute sa supravietuim nu e in cap, ca daca era acolo, nu mai era atata poluare si mizerie si distrugere in lumea asta. Alea-s toate facute cu capul, nu cu inimile. Si e clar unde duce tot ce e facut numai cu capul, nu? Unde ar duce ce e facut cu inima? Da... normal ca doar la bine. Asa ca, sa incercam sa fim conectati mai mult cu simturile, decat cu mintea, mintea sa o folosim la strictul necesar.
Da, o sa spui... bine, mintea e minte, inima e inima...atunci cand am pofta de cartofi prajiti (in conditiile in care am probleme cu bila) de unde vine pofta asta? Pai tot de la negarea inteligentei corpului vine. Ai pofta de ceva care-ti face rau pentru ca, cauti o satisfactie de moment. Ai vreo lipsa pe plan emotional, intelectual, sau poate spiritual, pentru ca nu ti-ai ascultat inima sa faci ce iti face placere, nu te iubesti suficient pe tine insuti, nu ti-ai ascultat intuitia sa iti dai pauze cand esti obosit, si atunci nu mai ai energie, iar mintea crede ca, daca bagi ceva rapid, gustos si cu multe calorii se rezolva problema. Poate ai o lipsa pe plan intelectual, si atunci tot asa se manifesta, organismului ii este foame (corpul recunoaste toate lipsurile sub forma de senzatie de foame fizica) si mintea zice Baga cartofi, ca aia iti plac! O sa te simti bine rapid! (Apoi o sa crapi, da ce mai conteaza?) Intuitia se aude cel mai bine cand esti calm si pus la zi cu toate nevoile si asta se face atunci cand esti atent la tine, ca sa intelegi ce lipseste. Cand inveti sa te cunosti pe tine. Cand iti mai iei atentia de pe teveu si de pe alti oameni si te uiti in tine. Bineinteles, e nevoie sa te imprietenesti cu tine mai intai, pentru ca tu esti persoana cu care o sa fii impreuna SIGUR pana mori, asa ca, gandeste-te si tu... nu e logic ca ar fi bine sa te intelegi bine cu tine inainte de oricare altii?
Si meditatia e o idee buna pentru a te conecta cu intuitia, pentru ca face liniste in cap, si deci celelalte semnale sunt libere sa fie auzite. Eu, recunosc, nu prea imi fac timp sa meditez, dar cand o fac, ma simt incredibil de libera. Ceva de genul.. la o parte tot gunoiu din cap, pot sa fiu eu acuma, in esenta si fara bruiaj. Si apoi ma simt mai bine din toate punctele de vedere, gandesc mai limpede, etc.
Asa ca fa bine si ai grija sa "te tii de manuta" pe tine insuti, mai intai de toate, si nu ceda unor lucruri sau persoane, controlul asupra vietii tale!
Sa fiti sanatosi si la suflet luminosi
Roxana
